A apărut o eroare în acest obiect gadget

marți, 11 august 2009

am citit: Marinescu Victor

Lebedei nr.21


azi e luni. iar polonezul

-1 Baremi de tine să te temi şi dacă nu poţi, du-te, pentru că ai doar vorbe de buzunar să cheltui, iar pe aici au trecut destui care doar s-au crezut altfel. Eşti poate chiar mai puţin în curtea mea şi dacă vrei, îţi voi da un loc în care să te vindeci de orbire.
-2Nepoate adu-i un scaun, poate că doreşte să chibzuiască, şi spune-i duduiei să mai pună câteva boabe în plus în cafea, pentru că azi vom avea o zi lungă
-1şi orice ai face, totul începe şi se termină în tine, la fel drumurile pe care le-ai făcut şi le vei face, până şi pielea are înăuntrul ei şi dacă nu o laşi să respire, inima-ţi va fi galbenă, toamnă de-a pururi în piept. Nu vei mai avea puterea să travesezi până la oameni şi ce altceva este mai frumos decât să te simţi viu, să iubeşti, să ai curaj să faci ceea ce simţi, fără să opreşti nimic, auzi? Trezeşte-te şi străluceşte, pentru că dacă te uiţi în sus, vei vedea cât de aproape eşti de tine. Nu mai privi aşa, că te lovesc cât e strada de lungă şi mâine am să o iau de la capăt, dacă nu se schimbă nimic. Mainile tale n-au decât frământări. De când nu le-ai mai deschis? De când nu le-ai mai lăsat să fie, să ascundă secrete, să alerge zgomotos fără ruşine, de când? De când, privirea ta este plată ca podeaua pe care calci? Vreau să ştiu când ai hotărât să nu mai vrei să trăieşti. Ştiu un joc pe care-l poţi juca cu tine: ia sufletul şi aruncă cu el în lume, apoi aleargă să-l gaseşti. Dă-i timp să se ascundă şi nu trage cu ochiul, pentru că doar aşa vei avea de câştigat. Caută-l! Nu va fi uşor, dar va merita şi până la el, ai să descoperi oameni, îi vei iubi sau nu, vei completa puzzle-ul şi asta se va auzi cu voce tare în tine, de unde va ieşi partea stricată a răului şi nu o sa te mai fută, o să-l fuţi tu pe el, va fi ca un copil neajutorat. Atenţie! Nu-l pierde. Lasă-l să se târască prin tine şi când e nevoie dă-i mai mult să fie, te va ajuta la nevoie. Important este sa nu devina eroul tău, pentru că este ceea ce este datorită ţie. Nu trebuie să vadă tronul şi nici coroana, el trebuie să fie o parte din sceptrul tău şi la nevoie să împartă dreptatea, atunci când îţi stă în putere. De fapt, iubirea este un animal de pradă şi dacă te sfâşie să nu-ţi pară rău că vei fi mâncat, este doar libertatea ta. Aşa că alege, ori stai pe calapod şi nu te bucuri de mers, ori pleci şi te întorci mai tarziu pentru un flec, un cui…dar întotdeauna va trebui să mă plăteşti. Pantofii buni te duc departe. Cât vrei să umbli?Nepoate, i-a zi poezia aia…căţeluş cu părul creţ

Niciun comentariu: