A apărut o eroare în acest obiect gadget

joi, 13 august 2009

am citit: Victor Ţvetov

un peşte în vodkă

azi nu ştiu de ce am avut senzaţia că pielea mea e foarte subţire
chiar şi un ţipat e în stare să facă găuri în ea
undeva în depărtare stă un bărbat la balcon şi fumează
cu un copil în braţe
şi din urma mea uşa scârţâie a groază
azi e clar că totul merge altfel
că vântul bate din faţă
şi dintre toţi noi doar în tine disperarea nu poate să crească

la colţ de stradă se vând zemoşi
foarte scumpi
eu nu-mi permit şi nici nu vreau
mie îmi trebuie doar să ştiu că ei se vând ca şi înainte
la colţ de stradă
căci îmi este frică de schimbări

trei câini latră la un nebun care fuge desculţ prin ploaie
şi el e singur aşa
într-o lume pe care o consideră nebună
simte euforia în tot corpul
şi vacile lui sunt departe
ascunse printre flori de salcâm

în stomacul meu
un peşte se scaldă în vodkă

avioane din hârtie

glod pe papucii mei
în acest hol steril
şi e greu acuma că acolo eşti tu
în spatele meu uşa se închide şi cineva strigă că-l doare
tristeţea s-a făcut solubilă în cana mea cu ceai
se adaugă în mine
ca un puzzle
băiatul în roz nu vrea să mă ajute să ies din mâl zice că n-are o mâna
zice că şi pe dânsul îl doare
din toată puterea lovesc cu papucii în perete
glodul sare
şi durerea e cumva plăcută

nu eu nu vreau acum un pumn de seminţe
te vreau pe tine
bucăţi din tine
puloverul meu cu pete de unsoare
o să mă scoată din iarnă
mi-e de-ajuns

eu acum am nevoie de ceva
un fier rece pe burtă eu întis pe covor
şi cu mâna şterg praful de pe calorifer

e greu acuma ştiu
degetele se încleşta
şi în faţa noastră un vrede aşa frumos
zilele grele sapă singure
se pun în pământ singure
cară apă pentru irigaţie singure

dă-mi mâna
să mergem sus să facem avioane din hârtie
pe ele să desenăm căsuţe pentru cei ce n-au
un oraş cu avioane
şi nimeni nu zboară

Niciun comentariu: