A apărut o eroare în acest obiect gadget

luni, 21 septembrie 2009

am citit: hamat petru sebastian

Trec prin obiecte străzi neluminate

Trec prin obiecte străzi neluminate
la capăt se află o cafenea –
e parcă Parisul cu oameni banali
rând pe rând se schimbă rolurile
se recită versuri din Baudelaire şi alţii
se mai ciocneşte un pahar în cinstea celui ascuns în spatele cutiilor de cadouri
afară plouă e târziu deja pentru a mai scrie poemul fără intrare şi fără ieşire
e realitatea de care ne lovim coatele
genunchii şi umerii
pentru totdeauna nimeni nu mai poate zâmbi
e violenţă pretutindeni doar foaia albă ne mai scuteşte de lovituri strategice sub centură

trec prin obiecte străzi neluminate
copiii dansează pe ritmuri de periferie
e prea mult să visezi la poveşti şoptite la gura sobei
sau cine mai ştie chiar în faţa unei beri ieftine
e Parisul ca niciodată de tainic
e uşa deschisă spre visul de pe urmă al lumii
ce trebuie uitată printre cuvinte.

Oameni se ascund fără voie

Oameni se ascund fără voie
în vise gânduri
ori idei
de partea cealaltă a străzii se întâmplă lucruri stranii
necunoscuţi vând ieftin pâinea
rup bucată cu bucată din ziarul de mâine
realitatea e doar un act de prezenţă în lumea revoltată
sistemul se împarte în ironii
altele nu înţeleg că sentimentul iubirii se închide în obiecte
şi nimeni nu mai aude
cum radioul minte în continuare fără
ca vreunul de la periferia noii literaturi
să remarce violenţa pe care strada o aduce mereu
ca pe o actualitate fără cap şi fără coadă

oameni se ascund fără voie
în spaţiul dintre cuvinte rămâne doar inspiraţia poetului
banală
gustul cărţii bune devine un act de împotrivire
la o aruncătură de băţ hârtia albă te provoacă
la un duel pe care nu l-ai dorit
azi mâine povestea cafenelei Paris va lua sfârşit
şi totul va reveni la realitatea dură
a fiecărei bucăţi de pâine

oameni se ascund fără voie
acolo unde începe de fiecare dată
eternul vis spre dimineaţa pierdută.

Niciun comentariu: