A apărut o eroare în acest obiect gadget

sâmbătă, 19 septembrie 2009

TEODOR DUME: şi totuşi un motiv


poezie [ ]



pe stradă la muncă sau acasă sub duş
peste tot acolo unde mizeria se
ascunde în golurile din viaţă
mă urmăreşte o amorţeală
e ca un fel de frig continuu
pişcă nu doare
şi nici nu-mi pasă

în fiecare zi
înăuntrul meu se ghemuieşte
o şansă

îmi împachetez senzaţia şi
plec departe de locul
în care oamenii se bifurcă...

oriunde

pentru că nu ştiu cum altfel
să-mi schimb înfăţişarea
mereu aceeaşi



5 comentarii:

dan herciu spunea...

+ poezie

dan herciu

Un text bun, care suferă un pic în prima strofă , un pic prea explicită (ex. repetiţiile din primul vers ) dar „recuperează” în strofele 2 şi 3 , după părerea mea, foarte bune. „împachetarea unei senzaţii” îmi pare o exprimare foarte plastică şi de efect în economia textului, la fel şi „locul în care oamenii se bifurcă”. Simplu şi complicat în acelaşi timp textul respiră şi „te duce” subtil spre meditaţia din final.

Eu aş renunţa la prima strofă şi la ultimul vers, iar textul ar fi cam aşa :
„în fiecare zi
înăuntrul meu se ghemuieşte
o şansă

îmi împachetez senzaţia şi
plec departe de locul
în care oamenii se bifurcă

oriunde

pentru că nu ştiu cum altfel
să-mi schimb înfăţişarea
mereu aceeaşi”

felicitări!

nache mamier angela spunea...

Teodor bravo

Nache Mamier Angela
[07.May.09 14:58]
un poem miscator
simplitatea lui adauga un fior dramatic suplimentar,o gravitate grea de sensuri grave,tragice
poem cu "cartile pe fata" ,unde sufletul poetului se dezveleste într-un Adevar existential cu care nu se poate trisa
Poetul atinge o sfera general-umana larga si stie sa "resoarba "semnificatiile cotidianului "eroic" în lupta cu o existenta absurda
ceea ce camus numea "métro-boulot-dodo" o robotizare alienanta a indivizilor
eu nu îi gasesc nici un defect ,dar m-as opri dupa cuvântul "înfatisarea" si i-as da ca titlu :"si totusi sa exist"(sic)

george ene spunea...

Neliniştitoarea fugă, iată motivul

George Ene


Poeziile lui Teo Dume expun multiplele faţete ale unei atitudini umane de-acum împământenită la noi: fuga, fuga de oriunde, fuga de orice – fuga de mizerie, fuga de frigul acelei amorţeli care te stăpâneşte dintr-un motiv sau altul (al nesiguranţei, totuşi), fuga de tine însuţi, fuga în tine însuţi cu acea bifurcarea a semenilor, ca stare a fugii reflectate în eul tău… Există un motiv temeinic de a te opri din fugă: ai prins o şansă, de care, însă, nu eşti sigur. Poetul stăruie pe această imagine; dar ce face? Îşi împachetează senzaţia şi… fuge „oriunde / pentru că nu ştiu cum altfel / să-mi schimb înfăţişarea / mereu aceeaşi”. E un motiv de fugă? Desigur, dar nu mai are unde fugi, pentru că acel „oriunde” (unde, parcă, se termină lumea) nu-i asigură realizarea şansei. Şi-atunci găseşte că e cazul să-şi schimbe înfăţişarea (mult prea) mereu aceeaşi. Un poem condensat, poate prea condensat. Îmi place!

dana marinescu spunea...

VETO!!!!!

Dana Marinescu

Să ţii cu dinţii de “locul unde oamenii se bifurcă”. Acolo e cheia poemului. Atâta durere ce se rostogoleşte ca un bolovan. E poate clipa din zi când devii conştient că zilnic, ne pierdem sau ii rupem pe alţii din noi. Nu luăm decizii, nu facem alegeri. Avem doar senzaţii. Îţi doreşti… spre un altceva. “Departe”… dar cam timid, în şoaptă. Ne bifurcăm iar şi iar…până la urmă ne doare capul. Şi rămânem în familiar. Aici nu se intâmplă nimic. Nici rău, nici bine.
Din păcate nu doar copacii au rădăcini. Şi oamenii. Dacă nu am privi înapoi am scăpa de “mereu acelaşi”? Probabil fericirea ţine atât cât “pişcă” din versul tău. Cred că e singurul lucru din poem ce “nu doare”.
Şi pământul e rotund… şi soarele trece mereu pe la fiecare…şi zilele se repetă…şi peste tot sunt oameni care se bifurcă…şi fiecare avem amintiri…sau vom avea…despre locurile unde ne-am bifurcat.
Înfiorător de trist… Aceeaşi palmă=viaţa.

nicolae spunea...

cred ca avem o problema. comentariile postate sunt reale si au fost facute acolo unde a fost expusa creatia (pe poezie.ro).
a posta fiecare comentariu la "comentarii", lasa impresia ca numele de-acolo au accesat "Forta Morala" si au comentat si aici. si acest lucru nu s-a intamplat!
rog sa trecem in subsolul textului cules din alte spatii, sub un titlu ("comentarii" sa zicem), comentariile semnificative care insotesc creatia.
trebuie musai sa facem aceasta corectie.
cu drag,
nicolae