A apărut o eroare în acest obiect gadget

sâmbătă, 10 octombrie 2009

am citit:Petru Teodor

în jurul unui punct
(fragment)

3
adevărul este
că nu mărul a contat cel mai tare
(era un măr obişnuit)
ci cât de mult te orbeşte
durerea

MOARTEA OMULUI DE HARTIE
(fragment)

(...)
nu, nu durerea ce macină totul
ieşim din lumină şi ne vărsăm către
rarefiaţi ca dintr-un cristal de piatră ce ascunde-o fărâmă de apă
de încep să cred că am pornit pe un drum greşit
fără putinţă de a privi înapoi
sau de-a crede în noi, de-a crede-n ceva
când însăşi lumina sau ce a mai rămas
din ea ne minte
ca o pâlpâire a unei ferestre pe o ramură-n floare
pe o candelă sau mai bine
pe risipa din noi – nu cred
că m-auzi când îmi întorc privirile
în părul tău cafeniu cu miros de ambră
nu mă simţi nici atunci când te strâng în braţe
încercând să mai fiu o clipă înainte de-a mă lăsa deşirat de speranțe
te iubesc, şi mă strângi la pieptul tău, caldă
şi mâna mea se lasă târziu desfăcută năroada
şi vântul împrăştie frunzele ca un ultim desfrâu

Niciun comentariu: