marți, 6 aprilie 2010

Antagonia

Antagonia 6 aprilie 2010






De un an şi jumătate citesc pe Internet, mai şi scriu, pe ici, pe colo, mă minunez de ce valori există în acest spaţiu, dar şi ce multă impostură, chiar şi bădărănie, că mare este grădina Domnului şi mai răbdător ca El nu mai este nimeni. Nu mă plâng, sunt sute de mii de autori mai buni decât mine, mii de autori mai slabi, alţii nu sunt deloc, fiecare cu harul său. Supărător este că revistele online , de fapt site-uri grupează prea des echipe gen mafie. Scrii ca ei, bine, scrii altfel, o iei pe coajă, faci scandal, te elimină. Adică democraţia nu există decât pentru ... căţei. Ţi se dau note de oameni, unii de mare caracter, alţii fără, unii de bună credinţă, alţii deloc, iar explicaţii, dialog, ioc. DIALOGUL este în mare suferinţă . Laude intergrup cât încape şi peste, puncte, steluţe, joacă de copii, dar nu voi nega talentul multor tineri. Nu sunt juventofob, dar nu iubesc gerontofobia, deşi nu mă consider, la 68 de ani şi jumătate, deloc bătrân. Multor texte le lipseşte conţinutul, deşi arta pură a câştigat de mult bătălia, nu există de fapt artă pură, omul este prea impur ca să producă aer solid, apă - cristale, dar expresia artistică nu lipseşte. Personal îmi repugnă referirile directe la fiziologia şi anatomia omului, când referirea este gratuită şi menită doar să şocheze. Nu mai suntem burghezi să citim cu groază revista avangardiştilor din anii 30, cu nume de organ masculin. Nimic nou sub soare. Iorga i-a trimis la închisoare pe Păun şi pe Bogza, parcă, doar pentru un număr din acea revistă. Iorga i-a luat în serios. A greşit. Încă ceva şi închei. Dacă am postat un text şi , din eroare, din scrupule de scriitor(pentru că , indiferent ce zic puştanii de 20-40 de ani, eu sunt scriitor prin dăruirea şi prin convingerea mea, independent de hazul prostesc al unuia sau altuia care nu ştie decât alfabetul latin şi trei citate din Nietzsche, plus o engleză de Yale şi alte chei de uşă-garsonieră), deci , dacă am postat un text şi l-am şters, apoi vreau să-l repostez, mi se scrie REFUZAT PERMANENT. Deci până mor, voi vedea acest verdict dat de un băiat care poate să-mi fie fiu, noroc că nu-i sunt tată, de o fată, noroc că nu-i sunt profesor, la fel ca şi calificările-descalificările de ATELIER, PAGINĂ AUTOR. Este uluitor ce regulament de Konzlager a făcut creatorul antagoniei . Dacă toţi cetăţenii României ar respecta pe un sfert din ce scrie în Constituţie, am fi în Rai. Antagonia a juns în Rai. Eu înţeleg să nu publici texte agramate, penibile, extrem de slabe, adică la nivelul şcolerului prost, în rest- DE GUSTIBUS, stimaţi antagonici. Mie îmi place mafia, aş fi vrut să fiu mafiot, dar am depăşit vârsta. Toată lumea este o mafie, mergem cu toţii pe căile Domnului, unii mai veseli, alţii mai trişti. Eu voi pleca vesel. Ce să fac? Continui până la ultimul cartonaş roşu.



BORIS MARIAN

Membru al USR, asta cred că enervează, dar mie nu-mi este ruşine, Uniunea are şi oameni de valoare, nu toţi , nu toate , dar nici nu înseamnă că nemembrii sunt mai breji. Tot o prejudecată.

Un comentariu:

nicolae spunea...

"Supărător este că revistele online , de fapt site-uri grupează prea des echipe gen mafie. Scrii ca ei, bine, scrii altfel, o iei pe coajă, faci scandal, te elimină. Adică democraţia nu există decât pentru ... căţei." (B.M.)

Prietene drag,
tu esti un revolutionar si te distrugi singur luptand astfel.
Permite-mi sa-ti spun ca este normal ca oamenii sa se caute si sa formeze grupuri de influienta chiar. ei nu sunt vinovati ca fac asta, ci cei care vor sa intre peste ei, "cateii". Avem libertate si aceasta ne da dreptul sa ne intalnim, cei care suntem diferiti, si sa formam o lume altfel. paradoxul este ca cei care sunt umiliti astfel nu au puterea de a se retrage, ci se lupta cu stapanii acelor spatii suferind umilinte peste umilinte.