miercuri, 2 aprilie 2008

POEME

Poeme

Preluate din "Scoala de ingeri", publicata de Stefan Dima, membru fondator "Forta Morala".


ZIUA INTAI

Ne inaltam tot mai sus
Si tot mai inutil,
Precum frunzele toamna...
Unii spun ca iesirea din
Crisalida naste fluturi,
Altii se grabesc in directii
Cuantice si graba fosforescenta
A mintii lor electrizeaza
Singuratatea cuvintelor...
Pe urma iar e o seara si
Pe urma iar o dimineata!

TIITOAREA DE INGERI

Tiitoarea de ingeri
Se uita in ochii mei
Cu ironia sarpelui
Care simte caldura altui trup.
- Acum, imi spune,
Nu mai ai de ce sa zbori!
Soarele a apus,
La buletinul de stiri
S-a vorbit despre
Mutarea Atlantidei
Pe o alta planeta,
Unghiile ti-au intrat in
Carnea cuvintelor
Si o noapte de dragoste
Ti-ar face bine.
- Nu, nu – ii spun
Inainte de a ma lasa legat la ochi
Cu naframa neagra
A fericirii –
- Nu, nu...

NUME INCHIPUITE

Nu se face niciodata maine,
Mereu e numai azi...
Profesorul intra in clasa
Cu un teanc de iluzii sub brat
Si striga la catalog
Numa inchipuite.

INFLORIRE

Cu umbra deschid poarta.
Dincolo e nemurirea
Mister al nimanui...
Destinul e un drum
Sau nici atat...
Dar uneori
Cand te opresti invins
Iti infloreste-n gand
O floare de poem

DESCOPERIRE

M-am pierdut
Pe coridoarele lungi
Ale tacerii...
Am cersit lumina
In carcere nediscriminatorii...
Apoi, intr-o noapte,
Am sarit zidul inalt
Dintre mine si realitate;
Am descoperit
O inchisoare
Si mai vasta...

DIMINEATA

Dimineata de neandertal
Se scurge pe zidurile
Jilave ale orasului.
La alimentara in colt
s-au adus conserve de fericire.
Tovarasul pedagog
Are un caine dresat in priviri
Si noi trecem in rand,
Doi cate doi,
Fiecare cu alta singuratate
Alaturi
Adulmecati ca niste
Urme pierdute in neant.

SCOALA DE INGERI

Carul mare cazuse
In rapa adanca a cerului.
Impungeau de el cand rusii,
Cand nemtii, cand americanii.
Fiecare in alta directie...

Pe mine m-a prins cu aripa
Sub oroata din spate
Si m-au scos cu greu sa ma duca
Intre viata si moarte
La spitalul bolilor de neinlocuit.
Pe urma m-au trimis
La scoala de ingeri unde
Ologii ca mine isi invatau
Umbrele sa zboare taras.

Niciun comentariu: