luni, 26 octombrie 2009

am citit:Mircea Pascariu

Clipa ce stă

e vorba despre o libertate în stare pură
lâncezea de multă vreme printre dorinţe
mi-am amintit despre mine pe aleile unui parc insipid şi nici măcar sălbatec
am fost aşa, am fost pe-acolo, am băut cu plăcere mare
am făcut armata la demolări
am lucrat la un depozit de motorină, apoi la o fabrică de strunguri,
în subteran cu multă apă şi caverne
am citit, am făcut prostii şi prostioare, am iubit şi iubesc,

într-o doară, pe malul apei din oraş,
o boare cu parfumul iubitelor mele
m-a întrebat
tu cine mai eşti?

m-am crezut matur încă de tânăr (sună cam aiurea)
am vrut să-mi croiesc drumul meu
mi-aş fi dorit să mă fac regizor de teatru
să pun în scenă Hamlet şi să mă-mbăt în vis cu Eisenstein
să mă plesnească Picasso peste ceafă
şi să mângâi picturile lui van Gogh cu el de faţă
cu Walt Wihtman să merg la vânătoare şi să facem butaforia pentru un music hall
şi pe Goethe să-l provoc la un exerciţiu de sinceritate fără absint

de fapt mă repet zi de zi
dimineaţa mă trezesc plin de forţă sau ce-o fi
mă dărâmă însă o vorbă sau un gest,
care nu fac parte din ceea ce cred eu despre ei, voi,
adică, voi sunteţi frumoşi, ce aveţi?
faceţi bine şi nu vă temeţi

nenorocitul de parc mi-a demonstrat că nu e nevoie
să trag niciodată vreo linie şi să calculez
la ce bun?
orice bilanţ înseamnă încă un pas spre moarte
aşa că azi
am hotărât că voi începe
să schimb uleiul la maşini.
atât. de-acum încolo, voi schimba uleiul.

Azi m-am simţit liber.

2 comentarii:

Unknown spunea...

Salut frate,
suna-ma!

Unknown spunea...

Salut frate,
suna-ma!