mi-e tot mai greu să sper în normalitate
să cred
dincolo de triumful slugărniciei
un cor de robi în lanţurile neputinţei
mai există ceva
o dată am făcut o caricatură
oile duceau flori lupului mort
şi nimeni nu înţelegea că acolo era un fragment din
lungul şir al evenimentelor anormale
dovada unei umilinţe nemărginite
păi cum să-i ducă resemnate ultimul gest de supunere oarbă
apreciere poate doar că pe ele încă nu le înfulecase
era obişnuinţa cu turma
gata de pelerinaj la moaştele lupului
aşa l-am crezut şi pe bătrânul costică danilovici
fost deţinut supravieţuitor
oamenii plâng inexplicabil când mor dictatorii
o solidaritate la nebunie
sau credinţă imbecilizată
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu