joi, 15 mai 2008

Doamne, Doamne ...(de Bebereaga, text preluat de pe internet)

Nu pot să cred că pe zi ce trece suntem mai răi, mai importanţi, mai aroganţi,... Nu mai există pic de bunătate, de milă, de timp pentru cei amărâţi; nu mai există candoarea bunicilor şi veselia copiilor; pur şi simplu ne abandonăm în casele noastre pe care le-am ridicat la rang de palate; ne lăsăm absorbiţi de muncă şi de ambiţia de depăşire prostească; am uitat că ştim să trăim. Tu şti despre ce vorbesc, Doamne, Doamne şi ne ierţi în fiecare secundă.
Dar tu, omule de rând, şti despre ce vorbesc, tu ierţi ?

Niciun comentariu: