miercuri, 30 septembrie 2009

am citit: Cristian Vasiliu

Să oprim vânătoarea…


să oprim vânătorea-n pădurea de fag,
fi’ndcă viaţa îmi scapă
iar timpul s-a scurs
şi îmi aflu sfârşitul
sub gheara de urs.

nu mai trage fiindcă
nici eu nu mai trag!

să oprim vânătoarea-n pădurea de brad;
doar ucisă, iubirea,
sub colţi de mistreţ,
înaintea căderii mai are un preţ...
mă aşteaptă capcana
în care-am să cad!

să oprim vânătoarea-n
pădurea de foi;
dupa-atâta prigoană
şi sete eu fierb,
cum mai fierbe-ncă teama-n
copite de cerb.…
tu opreste-ţi gonacii
ce-aleargă prin noi!

să oprim vânătoarea;
vânatul sunt eu,
iar în inima-ţi caldă
sunt doar un trofeu.

Niciun comentariu: