vineri, 23 octombrie 2009
am citit: Marian Tudorel Lazar
Adevăr, neidolul meu
Am cunoscut adevărul
Şi m-a învăţat să mint.
Mi-a spus: o minciună,
Poate fi îndreptată oricând
Dar rana unui suflet
Rănit de adevăr
Rămâne în veci.
Ce alegi?
Am ales să mint,
Iubind,
Decât să spun adevăruri, murind.
Am făcut bine, am făcut rău,
Ce credeţi…?
Ba nu, mai bine tăceţi!
Ascultaţi,
Cum fiere în gât adunaţi
S-o vărsaţi afară, învelită în vorbe,
Înţelepte şi drepte ca nişte săbii
Scoase din teacă.
Doar iubirea e dreaptă!
Am cunoscut adevărul
Şi m-a învăţat să mint.
Mi-a spus: o minciună,
Poate fi îndreptată oricând
Dar rana unui suflet
Rănit de adevăr
Rămâne în veci.
Ce alegi?
Am ales să mint,
Iubind,
Decât să spun adevăruri, murind.
Am făcut bine, am făcut rău,
Ce credeţi…?
Ba nu, mai bine tăceţi!
Ascultaţi,
Cum fiere în gât adunaţi
S-o vărsaţi afară, învelită în vorbe,
Înţelepte şi drepte ca nişte săbii
Scoase din teacă.
Doar iubirea e dreaptă!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu