farmecul secret al existenţei
aş vrea să ramân aproape
să respir să trăiesc să comunic
să fiu ocupată chiar şi zăpăcită
de harababura periodică din dulapuri, ciorapi, farduri,
portmonee, bibliotecă
să nu mai am timp
să dau importanţă singurătăţii, orelor goale
sunt cea mai bogată, dacă sună telefonul,
prietenii casei,
când cumpăr nimicuri, dragi fleacuri, dacă
scriu scrisori, dacă vine poştaşul, dacă
bucătăresc, dacă lenevesc, dacă privesc cu nesaţ
trandafirul japonez de pe raft,
să-l curăţ de praf cu gândul expres
să-nflorească !
cele o mie si unul de suflete
dau muguri
când elevii îmi dau telefon să le dau adresa
să-mi trimită ilustrata color a vacanţelor
când cânt "la mulţi ani" oricărui Gigel dintr-o clasă
cu gura plină de bomboanele lipicioase
şi nu mă doare gâtul vorbind, argumentând în picioare
importanţa verbului, frumuseţea cuvântului
scris cu dragoste şi cu sânge şi cu adevăr
îmi dau duhul de sinceră în faţa oricui
nu pot stânjeni, ramân o furtună veselă
bat cu încredere la porţile dragostei
mi se răspunde anapoda
sunt uluită şi copleşită
dornică de viaţă, de fapte,de melancolie
semeni delicaţi, fragili, curaţi şi sensibili
mă susţin privindu-mă-n ochi
farmecul secret al existenţei îmi subjugă inima
electrizând-o
iau decizii statornice, mă încurajez
în al nouălea cer al închipuirii
de-acum înainte ce-ar fi să trăiesc?!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu