se înţelege. s-au închiriat toate mâinile. e vacanţă.
între mine şi tine câine...
doar trenurile zăpezii. împotmolite.
sunt câteva voci care mă ţin trează nopţile. dincolo de receptor, alb. mult alb.
ne vom revedea într-o zi.
o să te privesc ca şi cum m-aş uita la un capac de canal cu două găuri.
şi voi călca peste. chiar dacă asta aduce ghinion.
va curge mult sânge de porc crăciunul ăsta. altfel, steaua din viflaim îşi pierde hazul.
singurătatea oamenilor e ca omătul. o poţi tasa în straturi până se face pârtie.
de ce să nu recunoaştem...schiul are o anumită graţie. atâta timp cât ştii să eviţi impactul cu.
dragostea. miroase a sarmale.
a guerlain bulevardul.
şi-a cetină de plastic viaţa.
tot ce mai vreau acum
este să ies cu bine din iarnă..
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu