A apărut o eroare în acest obiect gadget

joi, 17 decembrie 2009

am citit:Marian Tudorel Lazar

Nu-mi pasa de regulile voastre!


Exista legi ale frumusetii:
Legi ce iti spun ce culori sa amesteci
Ce note sa scrii
Ce masura la vers sa pui
Si chiar cat ai voie sa mananci...
Prietenii stiu de ce!
Nu ai voie la cacofonii,
Sa te repeti,
Sa alaturi s de sh
si multe alte legi minunate
Fara de care
Ideile raman nude...
Ca un bulgare de aur neprelucrat.
Nu exista insa nici o lege
Care sa spuna idiotilor
Ca bulgarii de aur,
Chiar neprelucrati,
Nu se arunca!
si mai ales nu exista nici o lege
Care sa spuna fricosilor
Ce frumoasa e furtuna
Si stanca fierbinte nascuta de vulcan
Pe care cioplitorul nu si-a pus inca dalta!
Exista insa vulcani
Care erup necontrolati de legi omenesti
Nascand noi pamanturi
Si noi frumuseti,
Raiuri ascunse
Unde boieri obositi
Nu vor poposi niciodata.
Sunt lege mie insumi
Si erup cum vreau!

Conversatie cu demonul fricii

Da, imi place sa zidesc castele ale nimanui.

Demonul fricii imi scurma maruntaiele.
Imi voi pierde jucaria,

Imi voi pierde jucaria,

Imi voi pierde jucaria-
Plaja asta de nisip!

E-atat de multa singuratate intre oameni
Si totusi singuratatea lor imi tine de urat.
Imi tremura mainile
Si frica se insinueaza perfid pana in degete.
Vreau, vreau sa ma joc in continuare,

Nu vreau sa pleeeec!

Sadesti vieti in nisipuri?!
Oriunde exista o usa deschisa,

in nisip, in piatra si in vazduh,
oriunde suflarea vietii mele poate ajunge,
sadesc

Ortodoxia - o trotineta!

Pentru ca tocmai mi-a reprosat cineva ca am o parere gresita despre ortodoxie, as vrea sa-i arat ca de fapt nici nu imi cunoaste adevarata parere despre ortodoxie. Asa ca am vrut sa ma gandesc care este adevarata mea parere despre ortodoxie. Primul lucru care mi-a venit in minte a fost o caruta cu cinci roti. Apoi mi-am dat seama ca totusi caruta este un obiect pentru oameni mari, ceea ce ortodoxia nu prea mai este, asa ca ar trebui sa caut alt exemplu, mult mai edificator. Asa ca mi-am adus aminte de scandura aceea cu ghidon si doua roti pe care ma plimbam in copilarie, vehicul care avea capacitatea de a ma pune in insolita situatie de a fi nici pe sus dar nici pe jos, nici pe roti dar nici fara, nici in caruta dar nici fara caruta. Eram pur si simplu un copil care se juca cu o jucarie noua, fantastica si care credea ca nu se va plictisi niciodata de jucaria asta noua a lui. Doar ca m-am plictisit imediat ce a aparut prima bicicleta in curtea mea. Trotineta imi aparea acum plictisitoare, obositoare si fara rost, exact ca predicile actuale ale unor preoti obositi, neconvingatori si neconvinsi de adevarul celor predicate de ei. Tocmai de aceea, pentru mine, ortodoxia actuala este o trotineta si inca este un lucru bun, caci mai poate servi la ceva, dar sunt destui care considera ca ar trebui dusa la fier vechi! Nu ii condamn.
Ei, si poate ar trebui sa si argumentez de ce este ortodoxia o trotineta, nu? Cred ca da, dar nu vreau sa intru in prea multe amanunte. In primul rand, daca Biserica Catolica este ceva mai smechera si a acceptat unele descoperiri stiintifice de necontrazis, ortodoxia, daca ar putea, si azi ar sustine sus si tare geocentrismul si ar afurisi pe toti savantii care au indraznit vreodata sa sustina altceva. Acuma, norocul catolicismului a fost tocmai hulita Inchizitie care, actionand atat de prosteste in contra spiritelor luminate, a fost nevoita sa-si ceara scuze ca sa scape cu fata curata si, implicit, sa accepte si ca ceea ce spuneau acele spirite era adevarat. Cum insa ortodoxia nu a avut niciodata o inchizitie si tot raul ei a fost mai mult afurisenia si aruncarea oponentilor intr-un iad pana acum doar virtual, pentru pedepse inchipuite nu a avut de ce sa-si ceara scuze, asa ca poate sa emita in continuare aceleasi vechi prostii. Poate doar nepotii lui Creanga sa dea in judecata BOR pentru ca le-a afurisit stramosul, dar sunt sigur ca sunt oameni prea hatri ca sa le arda sa-si puna de mamaliga cu o tarfa batrana incapabila sa ofere vreo satisfactie.
Tot ce inseamna ortodoxie inseamna vechi: invataturi, haine, oameni, conceptii. Mai degraba patrunde o raza de lumina in centrul Pamantului decat o lumanare aprinsa in neuronii terciuiti ai ortodoxiei. Si atunci ce e de facut? Pai, numai Dumnezeu stie, dar daca pana si El si-a scris Testamentele, primul pentru condamnarea mozaismului ca religie moarta, ma intreb pe al doilea pentru ce l-a scris daca nu pentru momentul cand si ceea ce s-a nascut din mozaism, crestinismul adica, va muri?! Deci, dragi crestini ortodocsi si de alte secte, tineti minte ca crestinismul, cand s-a nascut, s-a nascut cu testamentul scris, ceea ce inseamna ca era deja pregatit sa moara. Acuma, haine aveti, mancare aveti si piramide ati construit destule cu turle in varf, asa ca nu mai aveti decat sa va imbalsamati si sa va bagati in ele asteptand invierea din morti, asa cum au asteptat-o si faraonii si o asteapta inca: in muzee!
De-asta, domnilor dragi, pentru mine ortodoxia este o trotineta, ca de la inceput a fost conceputa ca ceva intermediar intre trecerea de la credinta in idoli la credinta in adevar si ca o preinchipuire a credintei in stiinta, singura care ne poate mantui, exact cum trotineta este ceva intermediar intre roata impinsa de un bat si bicicleta si o preinchipuire a zbororilor intergalactice, zboruri despre care trotinetele, ca toate trotinetele, spun ca nu exista si nu se pot face

Comentarii:

"Domnul Marian,
Ortodoxia ca religie nu a facut dupa cat stiu eu nici un rau celor care au adoptat-o. I-a invatat sa creada in Dumnezeu si sa respecte cele zece porunci. I-a invata de asemenea sa nu se teama de moarte fiindca dincolo ii asteapta ceva neinchipuit de frumos.Pentru mama mea care era profund credincioasa moartea reprezenta doar o trecere de la o lume imperfecta la una absolut perfecta. Tot ea care avea doar patru clase primare mi-a dat o lectie pe care nu o sa o uit toata viata. Ajungand eu savat cu liceul absolvit am inceput sa ma pregatesc sa dau admiterea la facultatea de electronica. Nenorocirea era tata avea nevoie de munca asa ca in timpul saptamani punea savantul la munca de jos. Singura zi in care se mai putea invata era Duminica. Mama inainte de a pleca la biserica venea si ma ruga:
-Hai mama sa te rogi la Dumnezeu sa te ajute si pe tine.
Enervandu-ma o bruscam spunandu-i sa ma lase in pace cu Dumnezeul care dupa teoria marxista oricum nu exista.

Am luat admiterea si mandru ca un paun i-am spus mamei:
-Ei mamaa vezi ca se poate si fara Dumnezeu?
Mama s-a uitat la savantul ei cu atata mila zicandu-i:
-Nu mama ca Dumnezeu nu s-a uitat la tine ca esti mic si prost. Atotputernicul a ascultat de rugaciunile mele ca sa te ajute pe care le rosteam in fiecare Duminica.
Petre Tutea care a intrat in iadul comunist ca ateu a iesit din el ca om credincios spunand ca numai Dumnezeu putea sa-l scape de acolo cu viata.
Tot el a mai spus ca intre un laureat alpremiului Nobel care nu crede si o baba desculta care sta ingenunchiata in fata unei icoane el alege baba.

Dece? Fiindca baba aceia nu-i va face niciodata un rau.(D.C.G.)

"Distinse domn,

Aţi putea da un exemplu de religie căreia, mutatis mutandis, să nu i se potrivească textul domniei voastre?

Sunt nenumărate site-uri de specialitate în care puteţi dezbate problemele propuse de acest text, care este, în fapt, un atac la convingerile multor oameni. Aici sunteţi pe un site literar şi respectul pentru convingerile celorlaţi se impune. Altfel ne putem trezi cu atacuri similare din partea celor care au alte convingeri. Şi aceasta ar dăuna site-ului care nu este unul specializat în astfel de teme." (E.C.)

"Stimate domnule C.,

Recunosc ca raspunsul domniei voastre m-a pus serios pe ganduri. O parte m-a bucurat, o parte m-a intristat. De ce? M-am bucurat pentru ca mai exista oameni care pot privi calm astfel de subiecte, m-am intristat pentru faptul ca doresc niste raspunsuri. Si de data aceasta le doresc de la niste intelectuali, nu de la partizanii nu stiu carei religii, care nu vor fi niciodata impartiali. Poate ca articolul meu se vrea un strigat de ajutor catre intelectualul roman, intelectual care se apleaca asupra oricarei poezele ce te indeamna la visara si da deoparte o problema care va naste curand monstri, daca este lasata sa dospeasca. Sa ma insel eu oare si propaganda BOR impotriva noilor tipuri de pasapoarte, a biocipurilor, a cardurilor si a multor altor lucruri suspecte de virusul "666" sa nu reprezinte nici un pericol pentru societatea romaneasca? Nu stiu daca implicarea mai puternica a intelectualitatii in politica ar fi putut impiedica instaurarea comunismului si poate chiar a facut-o destul, dar oare scriitorul nu ar trebui sa fie, in primul rand, un om al cetatii si abia apoi un om preocupat de estetica? Si ce problema vi se pare acum mai de actualitate decat pozitia BOR fata de noile descoperiri ale tehnicii, pe care ea le considera a fi "opera Necuratului"?
Sa inteleg ca vreti sa stati deoparte domnule Cristescu? Intampla-se ce s-o intampla, dar domnia voastra sa nu fiti implicat? Pai atunci de ce mai scrieti domnule Cristescu? Mai bine faceti margele pentru a fi doar pentru impodobit. Scrisul este pentru a lupta cu puterea vorbelor si a mintii! Scrisul este pentru a schimba o situatie care nu-ti convine. Daca domnia voastra vreti sa-l deturnati de la rolul sau, atunci inseamna ca am avut o intuitie extraordinara cand am comparat acest site cu curtea de peruci pudrate si pomadate a Regelui Soare.

Si da, pot da un exemplu de religie care sa nu se potriveasca textului meu: religia crestina, asa cum reiese ea din evanghelii si scripturi, nu asa cum reiese din dogmele bisericesti. Deasemeni, in aceasta categorie se poate incadra si budismul si mahomedanismul si taoismul si confucianismul si hinduismul si sintoismul si zoroastrismul cu o singura conditie: maziliti toti preotii si lasati oamenii sa citeasca singuri, cu mintea lor, ceea ce scrie acolo.

Dupa cum vedeti, cred in Dumnezeu si apreciez in egala masura toate religiile, desi inima mea este si va ramane crestinismul. Doriti pace domnule Cristescu, sa va scrieti poeziile? Si eu vreau acelasi lucru! Vreau ca bisericile sa nu se mai lupte intre ele si nici cu ateii, vreau ca credinciosii sa nu se mai lupte intre ei, nu mai vreau kamikaze si nici fanatici religiosi si stiu ca asta nu se obtine stand in banca ta. De-asta nu stau in banca mea. Si oricum, nivelul meu de acces este cel mai mic, deci nici un articol de genul acesta nu va mai trece daca editorul meu nu va mai fi de acord. Si nu vad de ce ar fi de acord cu mine si nu cu domnia voastra.

Domnule C.,

Ortodoxia romana tocmai sta sa-si dea in petec asa cum nu a facut-o niciodata. Nu neg valoarea invataturilor pe care le-a mostenit si le imparte tuturor, dar statul roman face mult mai multe lucruri pentru noi, cere mult mai putine si il urati mai mult. Domnia voastra sunteti ceea ce sunteti datorita a ceea ce v-a pus la dispozitie statul roman si nu ortodoxia, pentru ca, daca ar fi dupa ortodoxie, astazi erati un carutas ce-si mana boii si facea cruci la fiecare raspantie "impodobita" cu o cutie cu cruce deasupra si lumanari inauntru. Mi-ati dat ca exemplu pe mama domniei voastre ca ceea ce este, dar v-ati gandit vreodata si la ce ar fi putut fi? Sunt convins ca este o femeie capabila si ar fi putut fi si ea o intelectuala si sa va bateti in opinii, daca ortodoxia isi implinea rolul pentru care a lasat-o Dumnezeu pe pamant: SA DEA LUMINA! Dar nu lumina de la lumanare, ci lumina cunoasterii, lumina naturala si puternica, lumina pe care ea de multe ori o stinge ca ii scoate prea mult in evidenta dedesubturile intunecate si prafuite.
Chiar si o bijuterie veche din aur, daca este total demodata si greoaie si nu se mai poate purta, o topesti si faci ceva mai frumos din ea sau o duci la muzeu. Deci, daca se poate face ceva bun din ortodoxie, sa se faca, daca nu, la muzeu cu ea." (
M.T.L.)

"Domnul Marian

Greseala pe care o faceti dumneavoastra in argumentatie este confuzia pe care o faceti intre religie si institutia care o reprezinta, biserica.
Daca biserica ortodoxa a facut greseli asta nu inseamna ca trebuie aruncata peste bord credinta ortodoxa. Atunci cand Ionescu face o crima cel care e condamnat ete Ionescu si nu cutitul cu care s-a comis crima. Eu datorita faptului ca am inghiti nitica stiinta am devenit un fel de ateu lucru ce ma face sa am un regret. Daca pe langa nitica stiinta care s-a oplosit in mine si-ar fi putut gasi un locsor si Dumnezeu probabil ca asi fi un om mai fericit si mai bun. De aici vine stima si respectul meu pentru cei care pot sa creda cu adevarat.
In privinta bisericii ortodoxe iarasi nu aveti dreptate fiindca ea nu a dus nici un fel de alecapmanii impotriva stiintei pentru simplu motiv, ca din cauza conditiilor istorice si geografice ale spatiului romanesc, stiinta nu a aparut la noi ci in alta parte.
Daca biserica ortodoxa romana a declansat acum aceasta batalie impotriva stiintei, aceasta batalie epopeeica suna mai mult a Tiganiada decat a Iliada, fiindca sansele unei cruciade religioase in secolul 21 sunt zero." (D.C.G.)

"Domnule D. C.,

Va asigur ca nu fac nici o confuzie intre religie si institutia care o reprezinta pentru ca nici nu este vreo legatura intre ele! In timp ce crestinismul este efectiv o stiinta ce poate fi oricand pusa pe picior de egalitate in primul rand cu psihologia actuala, dogmele bisericesti inca platesc vama vechilor credinte in spirite, vampiri si pietre facatoare de minuni. Credeti-ma ca mai au putin si transforma bisericile in menhiri. Da, ar trebui condamnat vinovatul si nu instrumentul lui, dar asta fac si eu. Confuzia insa o faceti domnia voastra, pentru ca eu nu ma leg de crestinism, ci de cele doua invataturi paralele din crestinism (pe care le confundati!) si afirm ca doctrina bisericii ortodoxe (si nu numai a ei!) este TOTAL DIFERITA de doctrina crestina. De fapt crestinismul nici macar nu se poate spune ca are o doctrina. Crestinismul este o invatatura practica, un cod de comportare ce iti da, prin facerea lui, cunostinte temeinice de psihologie umana cu larga aplicabilitate practica. Domnia voastra cunoasteti in mare ce se spune despre crestinism si credeti ca asta propavaduieste biserica si ca eu as combate aceasta invatatura buna. Nu, eu afirm tocmai ca aceasta invatatura buna nu este propavaduita!
Ei si acum, daca ati recunoscut ca sunteti ateu, detasarea pe care o afisati este de inteles. Eu insa o repet a nu stiu cata oara: NU SUNT ATEU! Fiind in mijlocul evenimentelor, prins intre ciocan si nicovala, este normal sa fiu primul care trage semnalul de alarma! Si va asigur ca nu este unul gratuit. Ortodoxia face o campanie fara precedent impotriva lui "666" si a tot ceea ce crede ea ca este legat de el: buletine, cercei pentru animale, pasapoare, carduri, bani, banci si terminand cu biocipul care este un adevarat cui al lui Pepelea. Vreti cumva sa va treziti abia dupa ce va va da un credincios sau un miner cu parul in cap pentru ca aveti cont la banca si card?! Sa ne fereasca Dumnezeu de asa ceva!
Pentru credinciosi, introducerea biocipului va fi echivalenta cu inceperea Apocalipsei si, daca in anul 1000 cei mai trasniti (dar nu in NATO), au fost in stare sa-si vanda averile si sa-l astepte pe Hristos, ganditi-va ce se poate intampla in ziua de astazi cand populatia a crescut si libertatea ei de asemeni, dar si gradul de prostie, care in loc sa fie eradicata este inmultita!
Eu nu as fi asa sigur ca sansele unei cruciade religioase in secolul 21 sunt nule. Si chiar daca ar fi nule, sunteti sigur ca vreti sa va verificati in practica aceasta teorie?" (M.T.L.)




Rugăciunea ca un pescuit


Mă aşez în genunchi şi încep să mă rog. Îmi spun păsul şi apoi aştept. Ce aştept? Sa-l prind în năvod pe Dumnezeu, peştişorul auriu care îmi va împlini dorinţa…
Asta să fie oare rugăciunea? Un pescuit?! Nu-mi vine să cred! Oare cei cărora li se împlinesc cel mai mult dorinţele să fie pescarii cei mai buni? Să depindă succesul în viaţă şi victoria asupra bolilor şi morţii de modul cum ştiu să-mi pun momeala în ac şi sa trag de aţa undiţei? Pentru asta or fi avut primii creştini ca simbol peştele? Da, recunosc că pe vremea aceea, cu cât era ofranda mai bogată, cu atât mai mult împlineau zeii dorinţele muritorilor. Nu am nimic cu pescuitul, dar aş vrea să cred şi vreau măcar să sper ca, începând cu Isus, s-a schimbat ceva.
Mă aşez în genunchi şi tac. Nu promit nimic, nu cer nimic, nu sper nimic. Doar aştept. Aştept să apară peştişorul auriu şi sa-i dau cu tifla: nici măcar să vreau sa-l pescuiesc. Îngenuncheat, privesc în mine însumi şi caut forţa de a-mi depăşi slăbiciunile, fără proptele, fără rugăciuni, fără şiretlicuri şi, mai ales, fără momeală pentru peştişorul auriu. Nu ştiam că sunt, dar iată-mă că am devenit, într-o clipă, luptător.
Ce este rugăciunea pentru mine? Este acel moment când baronul Münchhausen se apucă de păr şi se trage singur din groapă. Plâng, zbier, urlu, cad de slăbiciune şi neputinţă, dar merg înainte. Am văzut evenimente înainte să se întâmple, mi-am dezlegat legături cu puterea minţii şi m-am vindecat de boli în câteva clipe. Mi-a mai rămas doar moartea de învins şi pot să mă înalţ la cer, alături de peştişorul auriu, să împlinesc dorinţele pescarilor ghinionişti. Eu, când cad în genunchi, nu pescuiesc! Când cad în genunchi, părăsit de speranţe şi de puteri, o fac doar ca să mă ridic mai puternic şi cu dorinţele împlinite, împlinite de mine însumi! Pentru mine, Dumnezeu nu este o proptea, nu este o treaptă pe care mă înalţ şi, mai ales, nu este peştişorul auriu care îmi împlineşte dorinţele, ci un ideal spre care aspir! Ce spuneţi? Că mi-am stabilit idealuri prea înalte şi greu de atins? Şi eu sunt înalt şi greu de atins! Când am crescut? Când am înţeles că peştişorul auriu sunt eu şi că, oricât de mulţi peştişori aurii ar mai exista, numai unul îmi poate împlini toate dorinţele: eu însumi!

Niciun comentariu: