A apărut o eroare în acest obiect gadget

sâmbătă, 2 ianuarie 2010

am citit:Dan Ivanovici

Clopote de întuneric
(fragment)


mă caut în interiorul acestui poem
ca pe un secret îngropat de mult timp
şi mă pierd în propriile mele amintiri
într-un labirint fără ieşire

dar ceva se aude
o bătaie la uşă într-o viaţă de singurătate
iubirea mă salvează
cu paşi timizi spre noi întrebări
chiar dacă oglinzile m-au minţit mereu
chiar dacă păsările negre
mi-au băut neîncetat cuvintele la ferestre

cât voi fi
nu voi înceta să cred în iubire
acest miracol ce trece dintr-un trup într-altul
rememorând infinitul
(...)

Niciun comentariu: