Timp lichid
Mâine e azi,
azi nu e...
oceanul primordial
a fost un lichid
non-newtonian
perfect pentru
orice isus în devenire.
mâine voi pica
într-un paradox temporal.
Nu mai pot urmări siluete
ce îmi promit..
materia vibrează,
devine pâclă.
noaptea nu va şterge
imperfecţiuni diurne.
mâine poate fi renaştere
un bloc de apă este cavoul
din care o voi lua
de la capăt
sau voi păcăli rutina
să nu mă paraziteze.
pentru mine ziua de mâine
e îndesată într-o sticlă
într-o inutilă derivă
pe Styx.
mâine pe adevăratul eu
nu îl vei găsi.
a murit acum doi ani jumate
vei găsi
un trup rahitic
ghidat de instinct.
de nevoia carnală
pentru înalt
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu