marți, 11 mai 2010

Cântec de primăvară

mi-e dor de liniştea pe care
o răspândeau în noi mălinii,
de umbra tulburat-a mâinii
ce-n mai, târziu, dădea în floare

împrăştiind pe străzi şi-n casă
delir iluminat şi pur,
căci azi iubirea mă apasă
cu-al ei de aur sfânt condur.

Niciun comentariu: