A apărut o eroare în acest obiect gadget

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Confraţii noştri

Confraţii noştri, poeţi israelieni de limbă română






Poeţii israelieni de limbă română au, evident, mai mulţi cititori în ţara unde s-au născut, pentru că în Israel numărul cititorilor în această limbă scade în mod natural. Mesajul pe care ni-l transmit, talentul, accesibilitatea, toate diferă, dar ceea ce au comun aceşti creatori este dragostea de limba în care s-au exprimat şi se exprimă pe undele poeziei.

Despre Shaul Carmel şi Bianca Marcovici, vocile mai audibile în momentul actual, am mai scris şi vom mai scrie. Ne vom opri la cei despre care , cu tot regretul nu am scris deloc sua prea puţin.

Andrei Fischof ( n. 1940, Turda) este unul dintre poeţii productivi, expresia artistică este rafinată, poate fi pus alături de cei mai buni poeţi din peisajul literar românesc, a fost dinstins ci premii, colaborează la numeroase publicaţii din diverse ţări. La Ed. Hasefer i-a apărut în anul 2003 volumul ” Prefăcuta linişte” ( redactor Ştefan Iureş). „Scriind, trăiesc încă o viaţă” este crezul său, este şi autor de literatură în limba ebraică. „Din războiul acela, bătrâne domn, mi-aduc aminte doar trenul culegând oamenii precum panglica lipicioasă muştele vara” . Al. Cistelecan îl consideră din aceeaşi generaţie cu Ioan Alexandru şi Ana Blandiana.”Durerea de a scrie, diabolică, surdă, ca dorul după cineva care încă este cu tine”. Andrei Fischof este din spiţa nobilă a poeţilor care se iau în serios şi îşi respectă cititorul, ceea ce devine o atitudine tot mai puţin luată în seamă acum.

Sandu David ( n.1923, Târgovişte) scrie mai mult în ebraică, dar are şi o operă scrisă în limba română. La Ed. Cartea Românească a apărut în 1996, volumul „Dacă poezia mea”, întâmpinată cu elogii de Dan Laurenţiu, ş.a., iar la Ed. Hasefer a fost publicat volumul „Timp fără trup”, cu versueri traduse din ebraică de Elena Tacciu. Un poet de o mare sensibilitate, un vers ales, ne referim la cele în limba română, nu la traduceri – „ „Te-am găsit în fiece frunză vibrând, în fiece grăuntede lumină umflându-se, ca mireasma arăturii din câmp, privirile tale dau foc nopţii”. Poemele sale au darul de a ne duce pe plaiuri româneşti, dar ne aduc aminte şi de marea nenorocire a secolului, Holocaustul. „Amintirile sunt istoria noastră, sunt lumina şi întunericul greşelilor noastre, tu şi trupuş tău care nu mai este”. Greşeli? Cine ştie cu ce au greşit victimele? Poate din prea mare încredere în umanitate.

Tot la Ed. Hasefer a apărut şi volumul poetului Eran Sela ( n. 1940, Bârlad), „Cruzimea detaliilor”, un autor modern, subtil, deşi îşi deplânge vârsta, trecerea anilor. Nu are de ce, versul său este proaspăt şi în aceste auto-jeluiri. „Somnul cade peste mine ca un clopot de zăpadă, noaptea întinzându-şi umbra îi pătează castitatea şi zăcând în nemişcare, fără scop sau trebuinţă, ponegreşte amintirea viselor neslobozite”.... „Gheţari de lână plâng în noapte minciuni melancolice la lumina lunii şi din lacrimile lor se nasc câmpuri magnetice cu graniţe labile”.

La îndemâna cititorului român se mai află antologia „ În noi e un cer mai adevărat” ( Ed. Fundaţiei Culturale Române – 1991, antologator Carmen Firan, prefaţa de Sergiu Levin) şi „Arborele memoriei”( Ed. Orion- 1997, antologie bilingvă, engleză-română, editor –poetul Radu Cârneci). Luiza Carol (n.1847), Sebastian Costin ( 1939-1997), unul dintre cei mai importanţi poeţi, un Radu Stanca al generaţiei sale, Solo Har-Herescu (n.1928), Tania Lovinescu ( n.1924, revenită în România), Noemi Pavel ( n. 1972), o surpriză la vremea debutului, regretaţii M. Rudich, I. Schechter, Benedict Solomon, apoi Felix Caroly( n. 1933), actor şi poet, Solo Juster (n. 1922), Radu Klapper ( n.1937), Maria Găitan –Mozes ( n.1928), Vlad Solomon ( n.1951), medic, jurnalist, poet, Elena Esther Tacciu ( n.1933), critic literar, poet, Ion Atlas ( n.1927), ş.a. se regăsesc în aceste antologii.

Ignoraţi, din păcate, de Istoriile literare elaborate în ultimii ani de Nicolae Manolescu, Alex. Ştefănescu, Marian Popa, confraţii noştri din Israel poartă lumina şi căldura căminului unde şi-au ivit sufletele, limba română.



Boris Marian

Niciun comentariu: