Critica literară pe net

Critica literară pe Net






Cel mai ușor este să faci o așa zisă critică literară pe un site unde scriu poeți, prozatori și amatori. I-am uitat pe veleitari, mediocri, bebeluși, bătrâni decrepiți, așa cum se exprimă unii rebespierri, cerberi, cekiști în civil care știu a scrie , dar și cum se trage cu naganul în tâmpla nenorocitului de condeir, prea naiv și vulnerabil să nu se ... prindă, că jocul de-a hai să fim mari cel puțin pe site are regulile lui nescrise.

Ibrăileanu, Maiorescu, Gherea, Lovinescu, Călinescu s-ar îmbolnăvi de ciudă în fața sentințelor emise de unii maeștri pe site-uri, ca și de ucenicii lor, gudurăi de profesie. Toată lumea face critică literară pe site, exact cum toată lumea s-ar pricepe la fotbal, box, tenis de câmp, etc.

În principiu sunt de acord cu combaterea agramatismelor, se pot ierta greșelile typo, adică de tastare, sunt de acord cu evitarea textelor anoste, plicticoase, nu sunt de acord când un fals maestru dă verdicte despre taelent și lipsă de har, domeniu foarte hazardat, am să și spun de ce. Artistul care nu are îndoieli este un simplu meșteșugar. Când știi că orice scrii este minunat, imperfectibil și chiar excepțional ești pierdut ca un avion rămas în aer fără motor. De la sublim la ridicol este un pas, a spus bine cel ce a rostit prima oară acest dicton, unii nu fac nici acest pas, ei sunt mereu sublimi, precum arhanghelii.

Critica serioasă nu se bazează numai pe gust, din moment ce despre gusturi nu se discută. Nu suntem la un concurs de gastronomie literară. Nu toți agrează , de pildă, ce scriau Valey, Jarry, Breton, Tzara, Urmuz, Joyce, Eugen Ionescu, ca să nu înșirui sutele de moderniști contemporani cu noi. Literatura, ca și muzica, este mai „ușoară”, mai ”grea”, gen pop, jazz, etc.

Îmi plac site-urile unde lumea nu se insultă, unde nu există teroarea de a fi anatemizat, pus la colț, chiar eliminat, cunosc bine nenorocitele etape, m-am hazardat și eu prin Labirintul minotaurului.

Cum bine spunea un coleg pe care îl stimez, florile să crească, dar mai este nevoie și de prășit. Prășitul se face cu grijă, altfel distrugi grădina, adaug eu.

BORIS MARIAN