A apărut o eroare în acest obiect gadget

joi, 13 martie 2014

teodor dume: sub linia orizontului



am cunoscut iubirea
durerea şi uitarea
respiraţia dintr-o clipă de singurătate
chiar dacă liniştea nisipoasă a timpului
mi s-a aşezat sub tălpi
şi încă
mai arde ca un jar

n-am căutat iertarea în oameni
aer
pământ şi foc şi nici
în lutul din jur care are
chipul părinţilor mei
şi nici măcar în zbaterea
de sub aripa de fluture prins pe lampă
şi totuşi în mine miroase a ceară
umbrele s-au dilatat şi apasă pe umeri

închid ochii şi în acest decor
îl rog pe Dumnezeu
să-mi sape un cavou
sub linia orizontului ca atunci
când o fi să mor
iubirea
durerea şi uitarea să-nmugurească
în primăvara în care îmi voi lăsa identitatea

Niciun comentariu: