sâmbătă, 19 septembrie 2009

am citit: TheAGe

"Nu mi-e teamă...

nu mi-e teamă de începutul
domestic
al nebuniei
de chipul ei ciudat
în dimineaţa
asta
în care nu mai am nimic de
câştigat
singurătatea bate la geam
ca un cerşetor fără trecut
a plouat mult. acum trăim
şi atât. fără căderi
fără tensiunea elastică a
refuzurilor
prin ochelari se distinge
numai ceaţa
singurătatea incoruptibilă
a dimineţilor în care
se moare pe nesimţite"

Niciun comentariu: