A apărut o eroare în acest obiect gadget

luni, 30 noiembrie 2009

am citit: ionelia cristea

lunecând din trup, pe sub haine

Mă apropiam şi nicio lumină nu şi-a deschis braţele
nu mi-a zis întinde-te aici
lasă-ţi capul moale
dormi
pentru că în mod sigur mă abandonasem celui mai absurd sentiment din lume
şi mii de vorbe ulterioare acelui moment
nu puteau revela zvâcnirea
transcedentală şi patetică
în care ai aparut
cu trupul unui christ îngheţat
pe o icoană veche
mii de ani de singurătate şi aşteptare pe care-i simţeam
lunecând din trup, pe sub haine
ca nişte fărâme în noroi
Şi atunci
aş fi putut să stau
să constat că ne oprisem într-o râpă
sunt oameni care ştiu
care aşteaptă
tălpile pe trup
cu măreţie
şi piepturile lor nu sunt decât un şir de Nirvana
un drum care duce afară din oraş spre mare
morbul uitării într-un plămân
zguduit de boală
Probabil că aşa trebuia să se întâmple
să înţelegem orice altceva
să nu înţelegem orice altceva
să înaintăm în inimi care se transformă în alte inimi
acolo unde arborii sunt mai umezi
acolo unde o lună muribundă vibrează în ferestră
în orice caz la o distanţă
prea mare să o putem străbate

Niciun comentariu: