A apărut o eroare în acest obiect gadget

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

am citit: normallives.wordpress.com

Saracia

De ce suntem noi, romanii, saraci?

Cred ca din vina noastra. Nu stim sa ne administram resursele. Avem un cap putred acolo, la conducere.
Personal sunt pe principiul ca cine munceste are si ce ii trebuie. Asa ca nu va speriati. Munciti.
Suntem si lenesi, asa ca popor. Doi muncesc si cinci stau degeaba.
Nu e corect. Asa cum ne invatam, asa vom fi. Si asa vor fi si copiii nostri.
Haideti sa ne sculam din “somnul cel de moarte” al indiferentei noastre si sa punem osul la treaba.Atunci va fi bine de noi.
Si sa recunoastem, nu suntem facuti sa stam degeaba.
Am ajuns cu niste datorii colosale.
Sunt nationalist atata cat pot. Sa luam de la Germanii ceva… Dupa al-II-lea razboi mondial au muncit si uitati unde au ajuns.
Suntem in criza, dar suntem in stare sa iesim din ea prin munca.
Si imi pare rau ca am ajuns tara de consum din producatoare cum eram.
Imi pare rau ca am ajuns asa.
Pe plan personal nu e rau sa repet inca odata: Cine munceste are. Succes
Asa ca: “Du-te la furnica, lenesule“.

COMENTARII:
andraelena:
La noi inceputul imnului “desteapta-te romane” se pare ca nu are niciun ecou. Nu ne vom destepta in veci, cu atat mai mult nu ne vom gasi putere sa mai si muncim. O sa folosesc un termen neacademic dar el,caracterizeaza cel mai bine Romania, tara asta PUTE de lenesi care cred ca au slugi si muncesc ptr ei. E la moda voluntariatul, si chiar si acei oameni, putini, care vor sa munceasca, sunt tratati in bataie de joc. “Acum ori niciodata sa dam dovezi in lume”… Am dat ca suntem cea mai abjecta natie, plina de cocalari si tot felul de reziduuri umane, incepand de la clasa politica. E tara noastra….Romania

Nicolae:
Daniel, cu aceasta gandire nu faci decat sa adancesti prapastii. tu ai auzit de dreptul de a sta? de a sta pur si simplu si de a trai, adica de a te bucura in liniste si tot timpul de ceea ce se numeste viata?
Eu gandesc o altfel de lume in care omul sta iar Dumnezeu lucreaza pentru acesta.
De ce esti asa de complicat? Cand ne trimiti la munca, subconstientul tau oare vrea sa primeasca, ori sa ofere? Recunoaste!


A gandi…

Transportul neuronilor prin scoarta cerebrala este interzis prin lege. A, da? Si de ce, ma rog? Pai, nu ati auzit?
Nu avem voie sa gandim. Nu avem voie sa ne spunem punctul de vedere.
De ce zic asta?
Simplu
Daca vad la televizor o chestie interesanta si o comentez, se intampla urmatorul fapt: eu nu gandesc,doar transmit ideea mai departe.
Si cine gandeste atunci?
Cel de la care am luat ideea. Cel care a pus informatia acolo ca noi sa o digeram si sa ne umplem timpul cu ceva incolor si nefolositor.
Exemple?
Televiziunea, presa scrisa.
Da, suntem directionati spre anumite lucruri si lasati sa aberam pe marginea lor. Asa nu deranjam pe nimeni, doar urmam un plan stabilit dinainte, de indobitocire.Indobitocirea noastra si a copiilor nostri, nascuti si nenascuti.
Aveti dreptul sa ma contraziceti. Dar, inainte de asta, ar trebui sa va ganditi ca……nimeni, de mult timp, nu a indraznit sa isi faca auzit glasul in societatea noastra putreda.
Da?
Poate considerati ca multa vorba, gen Vadim, inseamna reforma, constiinta nationala. Ca o greva rezolva ceva, ca multele pareri “obiective” din blogosfera au un ecou.
Ei, eu nu impartasesc punctul acesta de vedere pentru ca nu vad rezultate.
Cred ca ar trebui sa ne spalam pe fata si sa ne spunem punctul de vedere cu autoritate. Sa incepem sa gandim pt noi si copiii nostri. Si astfel sa ne schimbam viitorul.

COMENTARII:

nicolae:
Daniel, ei bine, te urmaresc, sper sa nu te superi fiindca zic cate ceva.
Imi place ca observi bine blogosfera si detaliile vietii care ne imping spre indobitocire etc.
Greseala ta este ca faci un apel la o trezire care nu va da roade nicicand, fiindca asa se intampla cand te adresezi tuturor: inseamna a te adresa nimanui.
Nu vei reusi sa construiesti decat acel ceva facut de manutele tale.
Sa-ti dau un exemplu personal: invat oamenii sa daruiasca. pentru aceasta am in fata o masa de manevra de 10 oameni. toti sunt inchisi in sine, cauta sa primeasca fara sa dea nimic. primitul se obtine prin furt, excrocherie, cerseala, cumparare cu speculatii. si am venit eu. „omule, ii spun unuia, te rog sa primesti acest pahar cu: apa, suc, tuica, icre, ciorba, ceva dupa care tanjeste”. „cat ma costa?” intreaba. daca. daca nu, i-o iau eu inainte: „nu te costa nimic. suntem oameni, eu iubesc oamenii si sunt fericit fiindca pot sa-ti daruiesc.”
el ia si ma crede fraier.
eu il urmaresc si-i mai daruiesc odata. si inca odata. de fiecare data patrund mai adanc in creierul lui. ii spun: „eu daruiesc fiindca simt o bucurie mare daruind. de ce nu faci si tu la fel?” intr-o zi are bani, intr-o zi are si el salariul in buzunar. si-i dau si atunci. atunci ii dau mai mult. si sufletul lui zgarcit se va rusina. si, ori va refuza, ori va incerca sa-mi dea si mie ceva. pe care eu il refuz si-l indemn sa daruiasca unuia care nu are in acel moment. daca o va face inseamna ca incepe sa se schimbe lumea. ma tin de el pana va darui, pana va avea bucuria sa daruiasca dusmanului sau de moarte. dar este drum lung. eu daruiesc catorva oameni incontinuu. pierd incontinuu. dar, dupa un timp, noi, astia 10, nu mai suntem atat de inchisi in noi, atat de tristi, ne salutam si chiar ne imbiem unul pe altul cu ceva din suflet, chiar daca este la schimb. intr-o zi eu, impreuna cu acesti 10 de-acum prieteni, vom darui unor straini. si atunci darul nu se mai intoarce. va trebui sa-i invat sa daruiasca si sa refuze pana si gestul de multumire. sa daruiasca si sa fuga.
acest fel de actiune personala inseamna o cale sigura de a progresa ca umanitate.

acum, sa vedem cum se poate face o constructie sau reconstructie a sistemului? intai este nevoie de un gand al cuiva. apoi este nevoie ca acel gand sa fie desenat, schitat, tradus in cuvinte. apoi este nevoie de inca un om care sa fie de acord cu gandul. si de inca unul. unul cate unul formeaza o multime. o multime, daca are idei clare si simple, poate face o multime de lucruri.
televiziunile, puterile, mogulii si moguletii au reusit demult sa se constituie in multimi care au interesele de grup. adica sa ne indobitoceasca pe noi.
si vor reusi daca noi, dobitocii…


Moralitatea in Romania

Moralitatea inseamna comportare conformă cu principiile moralei: cinstit, bun; moralicesc.

Totusi moralitatea mai are si cinci ingrediente universal valabile indiferent de societate si mediu. Acestea ar fi:

1. Gradul in care se produce raul – te accidentezi pe tine, sau accidentezi intentionat un copil.
2. Gradul de corectitudine – gasesti un aparat foto, sau furi acel aparat foto in care situatie esti mai cinstit?
3. Comunitatea – ai gresit fata de grupul tau social? fata de tara ta?
4. Autoritatea – nu ai ascultat de legile tarii, de legile “divine”, de parintele tau
5. Puritatea – un lucru perceput pur, l-ai murdarit. exemplu: o fata nu mai e virgina (aici am dat-o cu bataie lunga….), ai ras de simboluri religioase.

Se iau aceste ingrediente si in functie de societate si individ se amesteca si iata rezultatul, omul moral din toate timpurile.

Noi mai suntem morali?

Ma refer la noi ca persoana.

Nu ne-am departat de acesti termeni?

Stirile de la ora 5 prezinta concluzia: nu suntem morali iar de aici deriva: NU SUNTEM NORMALI?

Intrebarea care se pune este: Dupa revolutie ne-am facut mai buni sau mai rai?

Ne-am stricat?

Cred ca tot ce se intampla ne arata un singur lucru. Suntem din ce in ce mai rai.

Ar trebui sa ne oprim si sa reparam ce am stricat, asta daca vrem sa avem succes si implinire de sine.

Da cred in Dumnezeu si mai cred ceva: Datorita acestei imoralitati ne-am departat si de El.

Mergem in jos pentru ca ne lasam tarati in pornirile noastre carnale?Credeti ca este aceasta progres? Eu categoric zic, nu.

Niciun comentariu: