duminică, 1 noiembrie 2009
am citit:Adrian Constantinescu
ce ai putea fi
Ascultă-mă pe mine. Ai putea ajunge cineva. Eşti deştept. Mai bine inteligent. Şi cult. Cred că ai citit ceva la viaţa ta. Ai trei facultăţi. Şi master. Ai un limbaj elevat. Crede-mă. Poţi fi cineva. Nu mi-o băga pe asta. Că eşti şomer. Eşti prea pretenţios. Ia-o şi tu de jos. Uite, de pildă, eu. am spălat closete. Am şters babe la cur. Tot tacâmul. Crezi că umblă câinii cu covrigi în coadă. Brânză bună-n burduf de câine. Înţelege. Nu ai o stea în frunte. Ai învăţat. Bravo ţie. Da acum ce vrei? Să fii ministru? Tu nu ai şcoala vieţii. Şi uite aşa te ratezi. Băi. Nu eşti un ratat. Eşti valoros. E o chestiune de timp. Ce dacă ai 30 de ani. Nu ţi-a venit clipa. Nu te-a văzut cine trebuia să te vadă. De altfel, cine să te vadă? Stai toată ziua între cărţi. Eu zic că ajunge. Eu nu mai învăţ de mult. Ai dreptate. N-am învăţat niciodată. Dar am reuşit să fac firma asta. Vezi ce bani scot. Păi nu te iau la mine. Că tu vrei să fii director. Ei lasă că ştiu eu. Nu zici, dar asta vrei. Ce pot să-ţi ofer. Nu asta contează. Eu îţi spun despre principii. Mă, bani au toţi. Tu nu eşti ca ei. Nu eşti ca noi. Tu ai învăţat. Tu trebuie să fii în cercetare sau ceva. Ce naiba să faci tu la firmă la mine? Nu zic nu. Mi-ar prinde bine un om ca tine. Dar n-am unde să te bag deocamdată. Tot o bagi pe asta cu banii. Mă scoţi din minţi. Uite asta nu înţeleg eu la voi. Bani şi bani. N-am zis că vrei să te îmbogăţeşti. Păi dacă nu vrei, la ce mai zici de bani. Uite cum stă treaba. Eu nu le am pe astea cu cărţile. Cu studiile. Ai tăi m-au pus să vorbesc cu tine. Ştii că ei îţi vor numai binele. Dar n-au cum să te ajute. Şi eu de fel nu lucrez cu rudele. Uite ce probleme am cu tine. Nici n-am deschis gura şi-mi zici de bani. Eu zic altfel. Să vrei să munceşti. Banii vin şi ei. Băi, nu ştiu ce facultate ai făcut. Nu e treaba mea. A fost plăcerea ta. Ai făcut ce-ai vrut. Eu ţi-am zis de mult să mergi cu mine. Ştiu, încăpăţânat. Am înţeles. Vrei să ai onoare. Rămâi cu onoarea. O să-ţi ţină de foame. Una e să stai cu capu-n cărţile ălea, una e să faci ceva în viaţă. Ţi-ai împuiat capu’ numai cu cretinătăţi. Ai ajuns un frustrat. Ai şi tu o gagică? Sau tot în cărţi? Vezi ce zic. Eşti dus. Ai trimis cv-uri pe naiba. Şi la mine vin zeci. Mă şterg cu ele la cur. Eu de cv-uri am nevoie? Aduc astea bani? Uite…ştii ce. Sunt sigur că o să te realizezi. Mai ai puţină răbdare. Dar nu mă mai scoate pe mine din minţi. Cine naiba m-o fi pus să vorbesc cu tine. Ştiu că nu m-ai chemat. N-am vrut să-i refuz pe-ai tăi. Până la urmă eşti un ratat. Te las. Ştiam cum eşti. Tu ai învăţat. Mă cac în cartea ta. S-a umplut ţara de cretini.
Ascultă-mă pe mine. Ai putea ajunge cineva. Eşti deştept. Mai bine inteligent. Şi cult. Cred că ai citit ceva la viaţa ta. Ai trei facultăţi. Şi master. Ai un limbaj elevat. Crede-mă. Poţi fi cineva. Nu mi-o băga pe asta. Că eşti şomer. Eşti prea pretenţios. Ia-o şi tu de jos. Uite, de pildă, eu. am spălat closete. Am şters babe la cur. Tot tacâmul. Crezi că umblă câinii cu covrigi în coadă. Brânză bună-n burduf de câine. Înţelege. Nu ai o stea în frunte. Ai învăţat. Bravo ţie. Da acum ce vrei? Să fii ministru? Tu nu ai şcoala vieţii. Şi uite aşa te ratezi. Băi. Nu eşti un ratat. Eşti valoros. E o chestiune de timp. Ce dacă ai 30 de ani. Nu ţi-a venit clipa. Nu te-a văzut cine trebuia să te vadă. De altfel, cine să te vadă? Stai toată ziua între cărţi. Eu zic că ajunge. Eu nu mai învăţ de mult. Ai dreptate. N-am învăţat niciodată. Dar am reuşit să fac firma asta. Vezi ce bani scot. Păi nu te iau la mine. Că tu vrei să fii director. Ei lasă că ştiu eu. Nu zici, dar asta vrei. Ce pot să-ţi ofer. Nu asta contează. Eu îţi spun despre principii. Mă, bani au toţi. Tu nu eşti ca ei. Nu eşti ca noi. Tu ai învăţat. Tu trebuie să fii în cercetare sau ceva. Ce naiba să faci tu la firmă la mine? Nu zic nu. Mi-ar prinde bine un om ca tine. Dar n-am unde să te bag deocamdată. Tot o bagi pe asta cu banii. Mă scoţi din minţi. Uite asta nu înţeleg eu la voi. Bani şi bani. N-am zis că vrei să te îmbogăţeşti. Păi dacă nu vrei, la ce mai zici de bani. Uite cum stă treaba. Eu nu le am pe astea cu cărţile. Cu studiile. Ai tăi m-au pus să vorbesc cu tine. Ştii că ei îţi vor numai binele. Dar n-au cum să te ajute. Şi eu de fel nu lucrez cu rudele. Uite ce probleme am cu tine. Nici n-am deschis gura şi-mi zici de bani. Eu zic altfel. Să vrei să munceşti. Banii vin şi ei. Băi, nu ştiu ce facultate ai făcut. Nu e treaba mea. A fost plăcerea ta. Ai făcut ce-ai vrut. Eu ţi-am zis de mult să mergi cu mine. Ştiu, încăpăţânat. Am înţeles. Vrei să ai onoare. Rămâi cu onoarea. O să-ţi ţină de foame. Una e să stai cu capu-n cărţile ălea, una e să faci ceva în viaţă. Ţi-ai împuiat capu’ numai cu cretinătăţi. Ai ajuns un frustrat. Ai şi tu o gagică? Sau tot în cărţi? Vezi ce zic. Eşti dus. Ai trimis cv-uri pe naiba. Şi la mine vin zeci. Mă şterg cu ele la cur. Eu de cv-uri am nevoie? Aduc astea bani? Uite…ştii ce. Sunt sigur că o să te realizezi. Mai ai puţină răbdare. Dar nu mă mai scoate pe mine din minţi. Cine naiba m-o fi pus să vorbesc cu tine. Ştiu că nu m-ai chemat. N-am vrut să-i refuz pe-ai tăi. Până la urmă eşti un ratat. Te las. Ştiam cum eşti. Tu ai învăţat. Mă cac în cartea ta. S-a umplut ţara de cretini.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu