A apărut o eroare în acest obiect gadget

duminică, 1 noiembrie 2009

recitesc cu fiori:www.incolor.weblog.ro

F(r)actură

Duminică. O zi în care respir puţin, mănânc puţin, dorm puţin şi visez mu(l)t. O zi în care mă întind pe caldarâm şi mă rostogolesc în praf trăgând timpul cu o undiţă în aproapele meu. Şi vocile răsună... o disperare ritmată... n-am leac, nici rostire, antidotul meu - zâmbetele copiilor, amorul delfinilor.

Dansează cu mine zână, arată-mi bucuriile pe frunze de păun, pe ochi de măslin şi invizibile indiferenţe, mici, scutite de impozitul vieţii, porunci, dictatură, dans nebun pe raza unui vultur pleşuv. Luna plină acoperă pleoapele şi visăm pretenţii zăpăcite de vânt şi penetrate de nori... adânc, adânc. Ascuţită coardă vocală taie respiraţia şi apoi greaţa de ce nu am dori să observăm, să citim, să împărţim, să... ne spovedim copacilor.
Noi veseli. Noi trişti. În verde crud, în verde ard, în verde gust poveştile tuturor. Mi-e dor de orice altceva decât am acum. Mi-e dor de ce n-am avut, de ce o să am...
Duminică. O zi în care nu se întâmplă nimic, o zi în care nu iubesc, o zi în care nu mă simt iubită, o zi în care pierd tot, o zi în care nu vreau să o iau de la capăt. O zi în care noi doi suntem o poză, în care noi toţi devenim amintire, o zi-refuz!

E vremea unei evadări, ia-o uşor, Ira! Nu striga, nu aluneca. Împotriveşte-te, potriveşte-te cu zborul pescăruşilor... Şi în departe ia aminte că dorul te va aduce mereu cu picioarele pe pământ. Dorul îţi va deschide aripile către cei care sunt tot aici.

Niciun comentariu: