miercuri, 6 ianuarie 2010
am citit:"O dată să fiu împăcat" (marius niţov)
Prin eclipsa asta venită nu ştiu de unde
mai văd câte un contur strălucitor
cel mai important lucru
exişti
reperul dintre umbre
ca într-o pană de curent când descoperi cu lanterna
ce n-ai văzut în plină zi
merg pe fascicul
între colecţiile îndurărilor
în codul unei noi supravieţuiri
până la atingerea umerilor tăi două luni
pe cerul altei lumi
Poate voi ieşi din îngheţ
pe un cântec mai vechi
dintr-o încercare desigur
mi-e străină lipsa de zâmbet
şi viaţa asta bilet necâştigător la ultima extragere
pe care îmi vine s-o arunc la coş
Ce zile congelate fără gust
cu rânjetul sinistru al ţurţurilor pe la streşini
mă fac actorul trecerii printr-un horror
să-mi spun mereu în gândul deţinut
cât mă aştepţi n-am cum să mor
mai văd câte un contur strălucitor
cel mai important lucru
exişti
reperul dintre umbre
ca într-o pană de curent când descoperi cu lanterna
ce n-ai văzut în plină zi
merg pe fascicul
între colecţiile îndurărilor
în codul unei noi supravieţuiri
până la atingerea umerilor tăi două luni
pe cerul altei lumi
Poate voi ieşi din îngheţ
pe un cântec mai vechi
dintr-o încercare desigur
mi-e străină lipsa de zâmbet
şi viaţa asta bilet necâştigător la ultima extragere
pe care îmi vine s-o arunc la coş
Ce zile congelate fără gust
cu rânjetul sinistru al ţurţurilor pe la streşini
mă fac actorul trecerii printr-un horror
să-mi spun mereu în gândul deţinut
cât mă aştepţi n-am cum să mor
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu